Tentativa robotului Philae de a fora în scoarța cometei Ciuriumov-Gherasimenko a eșuat. A fost anunțată data viitoarei încercări

„Din nefericire, robotul Philae a forat în gol și va trebui să așteptăm până în martie pentru ca bateriile sale să se reîncarce și să își termine misiunea oprită pe 15 noiembrie”, adică de a colecta eșantioane de materie din nucleul cometei „Ciuri” pentru a-i analiza compoziția, a declarat, pentru AFP, Francis Rocard, responsabil al misiunii Rosetta în cadrul CNES.

„Responsabilul cu experimentul COSAC (care trebuie să analizeze eșantioanele de materie prelevate din nucleul cometei, n.r.) ne-a comunicat că nu a înregistrat niciun semnal la primele două încercări, iar în cazul celei de-a treia tentative a primit doar un semnal care arăta că procesul este în curs de desfășurare… deci suntem aproape siguri” că nu a avut loc nicio prelevare de materie, a spus Rocard.

„Una dintre posibilități (pentru explicarea celui de-al treilea semnal, n.r.) este că un grăunte de materie de pe sol a căzut în cuptorul cu piroliză și a putut fi analizat de instrumentul COSAC, dar un grăunte este prea puțin”, a precizat cercetătorul CNES.

Burghiul trebuia să se deplaseze 560 de milimetri față de punctul de referință, să colecteze un eșantion de materie, să revină la punctul de plecare și să transfere proba de materie în cuptorul în formă de cupă, permițând astfel instrumentului COSAC să analizeze materia.

COSAC este dotat cu un spectometru de masă destinat identificării și cuantificării compușilor volatili, printre care se află și molecule organice complexe prezente în eșantioanele de materie prelevate de la suprafața cometei și încălzite până la 600 de grade Celsius în cuptoare de unică folosință.

COSAC a furnizat deja rezultate deoarece, potrivit cercetătorului german Fred Goesmann, analizele realizate asupra gazelor „mirosite” după primul contact al robotului Philae cu suprafața cometei au permis detectarea de molecule organice complexe care conțin cel puțin trei atomi de carbon.

„Compoziția materiei solide de pe cometă nu este cunoscută în prezent. Credem că este vorba despre materie organică”, a declarat Francis Rocard.

Cometele, obiectele cele mai primitive din sistemul solar, bogate în carbon, ar fi putut transporta molecule organice pe Terra, contribuind la apariția vieții, cred savanții. Cecetătorii spun că elementul chimic carbon stă la baza vieții.

Robotul Philae a atins suprafața cometei Ciuriumov-Gherasimenko pe 12 noiembrie, sărind de două ori înainte de a ajunge în zona unde se află și acum, care pare a fi un crater lipsit de lumină solară. Philae stă într-o poziție înclinată, unul dintre cele trei picioare ale sale neatingând solul.

Sonda spațială Rosetta este primul satelit științific care a reușit să ajungă pe orbita unei comete. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spațiu și va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenția spațială franceză, misiunea sa este realizată în proporție de 80%.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.